Esti atat de frumos! Culorile tale nu pot egala visele verii, mastile tale sunt mai mult decat plasmuirea divina. Te ascult fascinata, ma gandesc sa iti inalt un templu, se te venerez pe vecie.
Esti ratiunea pentru care a fost conceput timpul, esti ilogic de cuminte in acest perimetru brownian. Te mangai in seara cu muguri de timp, te astept…
Esti un cumul de raze lente, ce parcurg incet distantele, miere si albastru in acelasi timp.
Esti fosta mea halucinatie…
